1. Rezistență și duritate: Aluminiul pur este relativ moale și are o rezistență mai mică în comparație cu multe alte metale. Prin aliarea aluminiului cu alte elemente, precum cuprul, magneziu, sau zinc, rezistența și duritatea acestuia pot fi crescute semnificativ, făcându-l mai potrivit pentru aplicații structurale și portante.
2. Proprietăți mecanice îmbunătățite: Alierea aluminiului îi poate îmbunătăți proprietățile mecanice, inclusiv rezistenta la tractiune, rezistenta la oboseala, si rezistenta la impact. Acest lucru permite aliajelor de aluminiu să reziste la diferite solicitări și tensiuni întâlnite în diferite industrii.
3. Rezistență la coroziune: Aluminiul are un strat de oxid natural pe suprafața sa care oferă un anumit nivel de rezistență la coroziune. in orice caz, prin alierea aluminiului cu elemente precum mangan sau crom, rezistența sa la coroziune poate fi îmbunătățită în continuare, făcându-l potrivit pentru aplicații în medii dure sau unde expunerea la umiditate este obișnuită.
4. Formabilitate și lucrabilitate: Aliarea aluminiului poate îmbunătăți formabilitatea și lucrabilitatea acestuia. Aliajele de aluminiu pot fi ușor modelate, format, și prelucrate în diferite forme și dimensiuni complexe, permițând flexibilitate în procesele de proiectare și producție.
5. Conductivitate termică și electrică: Aliajele de aluminiu păstrează o bună conductivitate termică și electrică chiar și după aliere. Acest lucru le face potrivite pentru aplicații în care se dorește transferul de căldură sau conductivitatea electrică, precum schimbătoarele de căldură, conductoare electrice, și componente electronice.

În general, alierea aluminiului oferă posibilitatea de a-și adapta proprietățile la cerințe specifice, făcându-l un material versatil care poate fi utilizat într-o gamă largă de aplicații în diferite industrii.